top of page
  • Alexandru Dorobanțu

Inflația, nu e chiar așa rea?

Updated: May 16


Indiferent de canalul sau site-ul de știri preferat, sunt convins că ai auzit de multiple ori termenul de "inflație". Ca să nu te mai obosești citind pagini lungi de pe Wikipedia pe acest subiect, am rezumat cateva informații esențiale despre inflație în acest articol.


În primul rând, ce e inflația? Prin aceasta înțelegem scăderea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte cu aceeași sumă de bani poți cumpăra tot mai puține lucruri. Dar rata inflației ce este? Când vorbim de ea, ne referim, de fapt, la un indice, un simplu procent ce exprimă creșterea generală a prețurilor și o scădere a puterii de cumpărare a monedei naționale. Pe când o creștere a prețului la un singur produs nu afectează prea mult inflația, o creștere a prețurilor la o gamă mai largă de produse, cum ar fi fructe și legume, are o contribuție mai mare la acest indice.


Cum se produce creșterea acestui indice? Principala cauză este introducerea de bani în sistem (da, BNR printează și emite bancnote pe care le pune în circulație) care duce la o creștere a cererii de produse pe piață, și, implicit, a prețurilor, deoarece puterea de cumpărare este mai mare. Un alt circuit interesant: inflația poate crește odată cu o majorare a salariilor, iar creșterea rapidă a inflației face ca oamenii să ceară salarii mai mari.


Inflația poate reprezenta atât un dezechilibru major în economia unui stat, cât și un fenomen benefic dacă e ținut sub control. Ca tipuri de inflație există: târâtoare (creștere de până în 3%, considerată benefică), moderată (creștere de 15-30%), criză inflaționistă (creștere de peste 40%, considerată un dezechilibru) și hiperinflația (o creștere de peste 50% a prețurilor într-o luna). În România, inflația a reprezentat o problemă după căderea comunismului când rata a depășit 256%, iar în prezent suntem pe locul 5 în Europa, cu o rată a inflației care fluctuează undeva între 10-15%. De asemenea, opusul inflației se numește deflație și reprezintă scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor.


Ceva ce nu se aude așa de des la știri este termenul de inflație "personală". Oamenii tind să resimtă o rată a inflației mai mare decât este ea în realitate. Asta se întâmplă pentru că ne concentrăm mai mult pe creșterile de prețuri decât pe costurile constante sau care scad. În plus, suntem obișnuiți să comparăm prețurile actuale cu cele de acum mai mulți ani, pe când inflația se calculează anual.


Deși mulți ne gândim cu îngrijorare când auzim de inflație (mulțumim mult mass media), în realitate, acest indice este un mecanism important în economia unui stat. În țările cu inflație mai mare se produce mai mult, și, totodată, inflația ajută persoanele cu datorii mari prin faptul că plătesc sume de bani cu valoare mai mică decât cea inițială.


Asta nu înseamnă totuși că nu există și dezavantaje. Efectele negative ale inflației se răsfrâng asupra pensionarilor, ale căror pensii nu sunt adaptate odată cu creșterea prețurilor, asupra angajaților de la stat (să reamintim greva profesorilor) ale căror salarii nu sunt ajustate în funcție de inflație și chiar și asupra angajaților de la privat care nu au nici ei salariile ajustate imediat cu majorările alarmante de prețuri (consecință de care profită unele corporații). Băncile centrale (în România, BNR) au responsabilitatea de a ține inflația sub control pentru a asigura stabilitatea valorii monedei naționale și prosperitatea economiei. În România, inflația a fost o problema după căderea regimului comunist, când valoarea ei a trecut de 250%, iar în prezent, inflația în țara noastră are valoarea undeva între 10% şi 15%.


Acum că am clarificat toate aceste lucruri, poate veți avea o altă perspectivă asupra creșterii prețurilor și veți putea ajunge la propriile concluzii.



Bibliografie




20 views0 comments

Recent Posts

See All

Comments


bottom of page